What’s so good about working out with haemophilia?

De ce este atât de bine să faceți mişcare?

De ce este atât de bine să faceți mişcare?

Probabil că nu este prima dată când auziți: exercițiile fizice sunt benefice pentru dumneavoastră. Și este adevărat. Activitatea fizică regulată vă răsplătește cu multe beneficii pentru sănătate. Îmbunătățește starea fizică generală, ajută la creșterea stimei de sine și reduce riscul de boli cardiovasculare, diabet, osteoporoză și anumite tipuri de cancer1.  Beneficiile vorbesc de la sine.

Deși exercițiile fizice sunt bune pentru toată lumea, activitatea fizică regulată, fizioterapia și exercițiile fizice pot fi deosebit de benefice pentru persoanele cu hemofilie. Acest lucru se datorează mai ales faptului că acestea cresc rezistența musculară și îmbunătățesc stabilitatea articulara, ceea ce poate reduce considerabil riscul de apariție a leziunilor, hemoragiei și deteriorării articulaţiilor2, 3. Așadar, discutați cu echipa medicală despre tipul de exerciții fizice potrivite pentru dumneavoastră: mișcarea este un mod minunat de a avea grijă de dumneavoastră, atât în prezent, cât și pe viitor.

Înțelege bolile articulațiilor

 

Articulațiile sănătoase permit oamenilor să facă tot felul de mișcări.1 O persoană cu hemofilie poate suferi sângerări ale articulațiilor.2,3 Sângerări repetate ale articulațiilor pot duce la boli care te împiedică de la activitățile de zi cu zi.2–8

Știai că bolile articulațiilor pot debuta la orice vârstă1 și că există modalități de a le preveni?  

Referințe:

  1. National Institutes of Health: National Institute of Arthritis and Musculoskeletal and Skin Diseases (NIAMS). Healthy Joints Matter. Available at: https://www.niams.nih.gov/health-topics/kids/healthy-joints. Accessed: November 2019.
  2. Knobe K, Berntorp E. Haemophilia and joint disease: pathophysiology, evaluation, and management. J Comorb. 2011 Dec 27;1:51–9.
  3. Berntorp E. Joint outcomes in patients with haemophilia: the importance of adherence to preventive regimens. Haemophilia. 2009 Nov;15(6):1219–27.
  4. Rodriguez-Merchan EC, Jimenez-Yuste V, Aznar JA, Hedner U, Knobe K, et al. Joint protection in haemophilia. Haemophilia. 2011 Sep;17 Suppl 2:1–23.
  5. Bakeer N. A new wave in the evaluation of haemophilic arthropathy. Haemophilia. 2017 Jul;23(4):491–3.
  6. World Health Federation. Assessing and managing bleeds: What are the longterm effects of joint bleeds? Available at: https://www1.wfh.org/en/index.html. Accessed: November 2019.
  7. Gringeri A, Ewenstein B, Reininger A. The burden of bleeding in haemophilia: is one bleed too many? Haemophilia. 2014 Jul;20(4):459–63.
  8. Kuijlaars IAR, Timmer MA, de Kleijn P, Pisters MF, Fischer K. Monitoring joint health in haemophilia: Factors associated with deterioration. Haemophilia. 2017 Nov;23(6):934–40.

Care sunt beneficiile exercițiilor fizice asupra articulaţiilor?

 

Articulațiile, inclusiv genunchii, șoldurile și gleznele, sunt susținute de diferite tipuri de mușchi. Forța redusă a acestor mușchi poate crește riscul de hemoragie (sângerare) frecventă la nivelul articulațiilor, ceea ce, după cum știți, poate favoriza apariția tumefacției şi a durerii cronice. Iar acest lucru poate determina dezvoltarea în timp a unui ciclu de deteriorare care continuă cu fiecare hemoragie.

haemophilia exercise chart

Exercițiile fizice pot proteja articulațiile împotriva deteriorării prin întărirea musculaturii, îmbunătățirea coordonării și creșterea flexibilității. De asemenea, pot ajuta la menținerea unei greutăți corporale normale, ceea ce reduce presiunea asupra articulațiilor. Toate aceste beneficii acționează în armonie perfectă pentru a reduce frecvența și severitatea episoadelor hemoragice de la nivelul articulațiilor.

Keeping Active - Haemophilia work out steps

Pasul 1: adresați întrebări

Indiferent de condiția dumneavoastră fizică, este important să abordați exercițiile fizice cu grijă, astfel încât să obțineți beneficii maxime. Înainte de a începe, trebuie să luați în considerare câțiva factori. Acești factori depind de aspecte precum obiectivele și nevoile personale, de natură fizică și/sau emoțională. Iată câteva exemple de tipuri de întrebări pe care vi le-ați putea adresa:

Care sunt abilitățile mele fizice în prezent?
Am avut accidentări sau alte probleme de care trebuie să țin cont?
Care sunt obiectivele mele privind exercițiile fizice și stilul de viață?
Ce fel de exerciții fizice mă interesează?

Odată ce ați reflectat asupra nevoilor și obiectivelor dumneavoastră, discutați cu fizioterapeutul sau cu echipa dumneavoastră de îngrijire medicală. Aceștia sunt experții care pot oferi sfaturi despre mișcare persoanelor cu hemofilie. Ulterior vor putea utiliza informațiile furnizate de dumneavoastră pentru a vă ajuta să concepeți un plan de exerciții adecvat pentru dumneavoastră în contextul hemofiliei. Împreună, puteți realiza lucruri importante, cum sunt:

Evaluarea eventualelor riscuri asociate cu diferite tipuri de sporturi și programe de exerciții fizice
Luarea în considerare a diferitelor strategii care să vă ajute să gestionați aceste riscuri
Întocmirea unui plan care vă va ajuta să vă atingeți obiectivele atât din punct de vedere fizic, cât și din punct de vedere mental

Pasul 2: alegeți un sport (sau două)

În general, se recomandă ca persoanele cu hemofilie să evite sporturile de contact care pot crește riscul de accidentare. Sporturi precum rugby și box sunt, de obicei, clasificate ca dure, iar rata de accidentare este ridicată. În schimb, se recomandă alte sporturi fără contact, care să vă asigure un antrenament bun și să fie la fel de distractive și competitive (dacă acesta este aspectul care vă interesează!).

Acestea includ înot, golf, badminton, tir cu arcul, ciclism, canotaj, navigare, tenis de masă şi mers pe jos. Cu puțină documentare pe cont propriu și cu ajutorul fizioterapeutului, puteți descoperi ce activități sunt potrivite pentru dumneavoastră.

Pasul 3: planificați injecțiile în funcție de activitățile desfășurate

Dacă urmează să mergeți la un meci, un antrenament sau doar un joc cu prietenii, este important să vă planificați injecțiile în funcție de activitatea respectivă.

O regulă generală pe care trebuie să o respectați este să vă cunoașteți nivelul factorului de coagulare și să vă implicați în activități care presupun un consum mai mare de energie atunci când știți că nivelul factorului de coagulare este suficient pentru a vă oferi protecția de care aveți nevoie. Echipa dumneavoastră de îngrijire vă va oferi întotdeauna suport pentru adaptarea programului de administrare a injecțiilor și de exerciții la nevoile dumneavoastră.

Pasul 4: Încălzire. Relaxare.

Odată echipat și pregătit de mișcare, puteți fi tentat să începeți direct activitatea fizică, fără încălzire prealabilă. Însă lipsa unei pregătiri corespunzătoare pentru exercițiile fizice poate crește semnificativ riscul de accidentare. În loc să accelerați brusc, începeți exercițiile treptat cu un program de încălzire, incluzând exerciții ușoare și diferite mișcări de stretching pentru a îmbunătăți flexibilitatea și a vă pregăti corpul pentru ceea ce urmează.

Odată ce ați finalizat programul de exerciții și sunteți gata de duș, este ușor să uitați de mișcările de relaxare. Dar, la fel ca încălzirea, partea de stretching de după antrenament este, de asemenea, foarte importantă. Ajută la relaxare, prevenind apariția rigidității musculare. Începerea și finalizarea treptată a antrenamentului în acest mod vor reduce probabilitatea de accidentare și vă vor da posibilitatea să continuați programele de exerciții fără impedimente! Fizioterapeutul vă va putea oferi sfaturi cu privire la mișcările de stretching și alte exerciții ușoare de încălzire şi relaxare care se potrivesc cel mai bine pentru dumneavoastră și pentru rutina de exerciții fizice sau sportul pe care îl practicați.

Stretching and exercising with haemophilia
Keeping Active - Haemophilia work out steps

.

Găsiți-vă ritmul

Programul de exerciții fizice ar trebui să includă activități care vor ajută să vă mențineți și să vă îmbunătățiți rezistența fizică și cardiovasculară, precum și coordonarea, forța musculară, flexibilitatea și echilibrul. O rutină de aproximativ 30 de minute la intervale regulate de-a lungul întregii săptămâni dă rezultate bune, de cele mai multe ori. Cu toate acestea, fizioterapeutul vă va putea spune ce abordare vi se potrivește cel mai bine.

Încet și constant

 

... se câștigă cursa. Nu faceți prea multe într-un timp prea scurt! Suprasolicitarea poate cauza accidentări și poate crește riscul de hemoragie. Și cine își dorește acest lucru? Începeți treptat programul de exerciții fizice și intensificați-l progresiv pe măsură ce trec săptămânile.

Opriți-vă imediat!

Dacă, în orice moment, simțiți durere de orice tip, opriți-vă imediat din activitatea respectivă. Dacă suspectați apariția unei hemoragii în timpul exercițiilor fizice, contactați echipa medicală. Orice ați face, nu forțați finalizarea antrenamentului. Corpul vă va mulțumi pentru această decizie.

Reluarea exercițiilor fizice după o accidentare

 

Ați suferit o accidentare? Nu este sfârșitul lumii. Veți putea relua activitatea fizică în scurt timp. Fizioterapeutul și echipa medicală vor putea evalua severitatea accidentării şi vă vor îndruma în procesul de recuperare, dacă este necesar. În general, entorsele, hemoragiile și crampele musculare necesită aproximativ 4-6 săptămâni pentru a se vindeca2. În urma unei hemoragii la nivelul unei articulații, se recomandă reluarea treptată a activităților4.

Discutați cu echipa dumneavoastră medicală

 

Urmărirea periodică de către fizioterapeut și ceilalți membrii ai echipei de îngrijire este foarte importantă. Aceste vizite de control permit profesioniștilor care vă îngrijesc să evalueze modul în care atât articulațiile cât și întregul dumneavoastră organism răspund la exercițiile fizice și dacă sunt necesare modificări în programul dumneavoastră obișnuit. În cazul în care considerați că aceste informații sunt utile, le puteți descărca de aici, inclusiv sfaturile referitoare la un plan de exerciții fizice.

REFERINȚE:

1. Wittmeier K şi Mulder K Haemophilia 2007:13(2) 31-37
2. Negrier C. şi colab. Haemophilia 2013:19:487-498
3. Tiktinsky R, şi colab. Haemophilia 2002:8:22-27.
4. World Federation of Hemophilia (Federaţia Mondială de Hemofilie). Guidelines for the management of haemophilia. Ediţia a II-a. 2012